Cupa Maramont

Am plecat în lot "extins", adică eu, Kojak, Maşină şi Coca - joi după masă pe la ora 17.00. Miza era destul de mare şi în plus abia aşteptam să vedem zona Maramureşului, atât de lăudată de unii. Drumul a fost mizer: gropi, denivelări şi o ploaie torenţială - astfel încât la ora 01.30, când am ajuns, moralul cam scăzuse. Noroc de GPS, că altfel nu găseam nici oraşul, nici faleza. Kojak şi Maşină s-au culcat în cort, adică într-o mare baltă iar eu cu Coca am dormit ca patronii în maşină, cu zgomotul stropilor de ploaie la ureche.



Calificări pe un perete 100% ud

Când ne-am trezit dimineaţă, ne-am cam pus mâinile în cap: totul era ud. Şi ud a fost între orele 09 şi 14 când au fost calificarile care, pentru noi ieşenii, au decurs în felul următor: Coca a pocnit un traseu dupa care s-a retras "în glorie", eu am pocnit două şi am înţepat cu succes bucla de la top într-un 7 taman înainte de a porni spre vid. Kojak şi Masină s-au dat ca nebunii (că altfel nu pot sa zic) şi au reuşit să parcurgă 7, respectiv 6 rute. Tot acest spectacol pe o ploaie care uneori devenea torenţială!

Căderi care mai de care mai spectaculoase (Imi a fost la o geană de o accidentare urâtă), cu mâzgă pe mâini, cu pietre desprinse, cu tot tacâmul. E incredibil cât de tare poţi păcăli (nu pot spune motiva!) nişte sportivi să se chinuie pe ploaie pentru câteva sute de euro şi asta sub ochii camerelor video care au difuzat la televiziune evenimentul.

Pentru că regula era simplă (trebuia să faci minim un traseu - din cauza condiţiilor dificile), Iaşul a putut declara cu success seara că are toţi sportivii în finala la vedere, care urma să se desfăşoare indiferent de condiţiile atmosferice din următoarea zi. S-a pus şi problema anulării probei daca e imposibil, urmând ca ordinea finală să fie stabilită de numărul de trasee parcurs în calificări.

Întrucât concursul se terminase mai repede decât prevăzusem, restul zilei ne-am delectat cu câteva probleme de bouldering, parcurgând rapid traseele existente în zonă (care erau şi notate la bază).



Kobe la bouldering



Cătălin Ciofu la bouldering

Finala a mers incredibil de bine pentru primii 6 concurenţi din clasamentul final, din care 2 au punctat topul: Imi şi Cătălin. Ceilalţi 4 am căzut toţi din aceeaşi priză, sub top, în diverse stadii care au făcut dificilă departajarea (până la urmă am căzut noi sportivii de acord, în spiritul fair-play-ului, întrucât arbitrii nu au putut lua o decizie).



Kobe în finală



Imre Sedevi în finală

Traseul a fost destul de ciudat (un super traverseu) şi cu restricţii care au pus probleme şi au declanşat discuţii. Fetele în special, se pare că nu înţeleg ce înseamnă să NU pui mâna sau piciorul în afara dungii iar arbitrii nu înţeleg de asemenea că trebuie să DAI JOS instant un sportiv care depăşeste o delimitare cu oricare parte a corpului. No comment, dar concurenta care a ieşit pe locul 4 a fost singura care nu a depăşit restricţia din primele 2 asigurări!



Costel Tudosă (Kojak) în finală



Cătălin Petrescu, punctând topul în finală

Superfinala s-a încheiat scurt, Cătălin căzând în primele 3 mişcări iar Imi reuşind să parcurgă primele 3 asigurari din traseu. După care a urmat premierea, făcutul de bagaje, luatul de rămas bun şi plecatul spre casă.



Spectatori la premiere :)

Drumul de întoarcere a pus capac la toate. După ce am vazut tot felul de ciudăţenii pe drum (gen oale prin copaci care simbolizează faptul că în respectiva curte există o fată de măritat) şi nunţi scăpate de sub control pe carosabil, am luat şi o groapă fenomenală spre pasul Prislop care mi-a nenorocit două cauciucuri. Am ajuns acasă nervos şi obosit, calmându-mă cu faptul că în 2 săptămâni vine concursul din Rarău...



În traducere liberă "am fată de măritat, cu zestre mare"

Bile albe:

• premii foarte valoroase pentru primii 5 clasaţi
• traseu de finală interesant şi care a triat cât de cât concurenţii
• access facil la zona de concurs
  

Bile negre:

• şanse inegale în calificări întrucât traseele erau amenajate de câţiva ani şi implicit fuseseră parcurse de mulţi dintre competitori
  
• prea multe restricţii în traseul din finală, asigurări inutile care îngreunau procesul de punctare
  
• erori de arbitraj (a nu se uita că sportivul român FURĂ ori de cate ori are ocazia) şi permisivitate prea mare la furăciunile de la proba feminina
  
• acceptarea a doi sportivi după închiderea zonei de izolare
  

Cam asta a fost iar ca o concluzie finală părerea mea e că dacă se pot găsi atâtea mii de euro pentru fondul de premiere, se găsesc şi câteva sute pentru un amenajator/coordonator cu experienţă. Felicitări învingătorilor şi organizatorilor pentru efortul depus, ne vedem în Rarău.



Rezultate:

Feminin

1. AnneMarie Stângaciu
2. Andreea Copăescu
3. Anca Ardeleanu
4. Loredana Vaipan
5. Elena Dogaru
6. Paula Vana

Masculin

1. Imre Sedevi
2. Cătălin Petrescu
3. Cosmin Popa
4. Costel Tudosă
5. Valentin Chiriac
6. Florian Mastacan

Bulgaria Trip

Ne-am întors după "concediu". De odihnă pentru mine, medical pentru Kojak - 2 săptămâni în sistemul 2 cu 1, adică 2 zile la stâncă, 1 la mare. Nu mai intru în detalii despre cazare, masă şi cât de ieftină este viaţa în Bulgaria (mai am un post similar prin arhivă), ci am sa trec direct la poveşti şi implicit la realizări.

Am ajuns în Veliko mai pe seară, după ce în prealabil îl recuperasem pe Kojak din Bicaz. Eu, Petro şi Kojak. Nu am avut probleme, exceptând clasicii nervi pe care mi-i fac când plătesc taxele prin vama Giurgiu. Ne-am odihnit bine şi ca orice romani serioşi am început cu o zi de pauză, la Varna.



Căţăratul a debutat a doua zi, când Kojak şi-a încheiat rapid conturile cu "Inoxiduble" (8a). Reuniţi şi cu fratele Joantă, după încă o zi în grotă (prilej cu care Kojak a executat şi "Fire Blade" 8a) am migrat pentru în sectorul G. Aici s-a scris istoria, în zilele următoare Kojak punctând topurile în "Narcoman" (8a+) şi "Adrenalin" (8b). Puţin a lipsit ca şi Cristi să rezolve "Narcoman", fiind incredibil de aproape de a finaliza traseul.



Kojak în "Fire Blade" (8a)



Cristi Joantă în "Narcoman" (8a+)

De remarcat prestaţia lui Kojak care a dat 17 încercări pentru acest nou 8b, una mai dificilă ca alta.



Kojak în "Narcoman" (8a+)

Dupa primele zile, când nu reuşisem nimic prin grotă şi deja cam începusem să mă enervez, mai întâi a căzut "Rum" (7b+), un traseu foarte frumos şi bătut "bărbăteşte" (6 asigurări + topul pe 20 de metri) iar după încă 2 zile şi "Rem" (7b+) - probabil traseul la care am muncit cel mai mult în viaţa mea. În ultimele două zile am lucrat la "Batman" (7c+) şi am fost foarte aproape de reuşită, dar n-a fost sa fie. Deficienţele antrenamentului specific pentru surplombă au ieşit la iveală, dar experienţa se adună...



Kobe în "Rum" (7b+)



Kobe în "Rem" (7b+)

Într-una din zilele de pauză, am fost cu Petro la Drianovo, o localitate la circa 30 km de Veliko. Am rămas uimit de câtă stâncă există în zona respectivă (teren virgin), în pereţii respectivi fiind doar câteva trasee amenajate (inclusiv un 8c). Bulgaria prezintă un potenţial enorm pentru escaladă iar dacă localnicii vor reuşi să se mobilizeze eficient viitorul sună foarte bine!



În altă zi de pauză am ajuns la renumita staţiune Nisipurile de Aur. Curat, frumos, plin de români, totul în regulă. La capitolul litoral ne-au cam bătut cu ceasul de la gară. Până şi preţurile prohibitive de la malul mării sunt în continuare mai mici decât cele de la noi!



Petro + Kobe = Love

Cam asta a fost. Puteam mai mult dar rămâne pentru la toamnă. Condiţiile au fost foarte dificile în ultimele zile când timp de o săptămână nu am zărit nici un nor pe cer. Las poza de mai jos să vorbească de la sine....



Felicitări Kojak şi să vedem ce aventuri mai avem săptămâna viitoare la concursul de la Baia Mare.

Matrix Reloaded (8b) pentru Costel Tudosă

Vineri, ultima zi a săptămânii, la servici. Mă pregătesc pentru cele două săptămâni de concediu care se vor desfăşura, ca şi anul trecut, la Veliko Turnovo în Bulgaria. E o zi dificilă, sunt foarte nerăbdător şi în acelaşi timp uşor tensionat, pentru că în Cheile Bicazului se încearcă o reglare de conturi: Kojak e acolo, să îşi încheie socotelile cu "Matrix Reloaded".

S-a întâmplat astăzi în jurul orei 11, la a doua încercare a zilei. Kojak îşi trece în palmares primul său 8b şi poate pleca liniştit, împreună cu mine, spre Bulgaria.

Bravo Kojak!

PS. Ne auzim peste 2 săptămâni...