In memoriam: Todd Skinner

23 octombrie 2006 este o zi neagră pentru căţărătorii americani, fiind ziua în care renumitul Todd Skinner a trecut în nefiinţă în urma unei căderi în gol de peste 150 de metri. Încă nu sunt cunoscute în totalitate cauzele acestui accident petrecut în timpul unei coborâri banale, primele presupuneri fiind legate de cedarea bridei centrale a hamului, de care era ataşat dispozitivul de rapel. Rezultatele expertizelor vor fi făcute publice în câteva zile.

Todd a fost unul din cei mai buni căţăratori americani, care are în palmares multiple trasee parcurse rotpunkt în Yosemite (cum ar fi "Salathé Wall" (VI 5.13b) - El Capitan) şi o vastă experienţă în deschiderea de noi trasee. În vârsta de 48 de ani, Todd era căsătorit şi avea 3 copii.

Un articol foarte relevant poate fi citit aici.

Dumnezeu să îl odihnească!

=====

The part that broke, called the belay loop, is designed to be the strongest part of the climbing harness, but Hewett, 34, said Skinner's harness was old.

"It was actually very worn," Hewett said. "I'd noted it a few days before, and he was aware it was something to be concerned about." Friends of Skinner said he had ordered several new harnesses but they hadn't yet arrived in the mail.

On Monday's climb, Hewitt said the belay loop snapped while Skinner was hanging in midair underneath an overhanging ledge.

"I knew exactly what had happened right when it happened," he said. "It was just disbelief. It was too surreal."

Stunned and in shock after watching his friend fall, he checked his equipment.

"I wanted to make sure that what had caused the accident wasn't going to happen to me," he said. "I then went down as quick as I could."

Hewett said he knew there was no hope. A search-and-rescue team found Skinner's body, wearing the harness with the broken belay loop, about 4 p.m. Monday on the rocks near Bridalveil Falls. He was pronounced dead at the scene."

10 ani de căţărare

S-au împlinit astăzi, 17.10.2006. Parcă mai ieri eram elev în clasa a 11-a şi fugeam de la ore ca să mă duc în poligoane să mă caţăr...

Îmi permit să îmi urez mulţi înainte :)

Şantierul din Bicăjel: episodul 1

Conform planului, în weekend am început lucrările la faleza de dry-tooling din Bicăjel, împreună cu bunul meu prieten Ciprian Andrecuţ. Vremea stabilă şi lipsa precipitaţiilor din ultimele 3 zile ne-au fost de un real folos, emoţiile cele mai mari fiind legate în special de trecutul echipamentului peste râu. Beneficiind de ajutorul lui Kojak şi al lui Forest, am reuşit să transportăm tot balamucul la baza falezei: rucsaci, corzi, materiale, generator, bormaşină, cabluri, etc.



Ciprian, traversând materialele importante

Rămaşi singuri în zonă, ne-am apucat să ne organizăm cât mai eficient mormanul de echipament şi în scurt timp am trecut la cel mai dificil lucru - accesul în partea superioară a falezei. Pentru a rezolva acest lucru, Ciprian a căţărat o linie păcătoasă rău cu asigurări iluzorii, reuşind dupa vreo 30 de minute de emoţii să ajungă la un brad de unde lucrurile au mers mai uşor.



Faleza din Bicăjel, înainte de a începe lucrul

Odată montată prima coarda statică, am început ca orice români care se respectă cu ce e mai greu - echiparea celei mai dificile linii din zonă ce trece peste o surplombă la 60 de grade. Dupa lupte dificile în care eu am echipat cruxul superior şi intrarea iar Ciprian surplomba în sine a rezultat primul traseu de dry-tooling din Moldova intitulat "Dance 4 Life". Foarte dificil de propus un grad pentru aceasta linie superbă care prezintă două mişcari enorm de precise (din care un posibil dyno, nu îmi este clar daca se poate face mişcarea static) dar realizabile.



Ciprian echipând "Dance 4 Life"

O surpriză plăcută a fost să descoperim că fisura din dreapta lui "Dance 4 Life", care părea închisă de jos, are plasamente destul de bune şi ne va oferi o noua linie dificilă, dar mai fezabilă din punct de vedere al cruxului.



Ciprian la treabă

După ce am dezechipat traseul şi am reuşit cu greu să mut coarda mai spre dreapta în partea superioară a falezei pentru a putea echipa un nou sector, ziua de lucru s-a încheiat. Noaptea a fost destul de friguţ (mai ales că am dormit pe malul apei) dar am reuşit totuşi să facem un foc folosind lemnele pe care le adusese apa pe mal. La ora 22.00 dormeam tun.



Dimineaţa m-am trezit cam înţepenit şi am avut nevoie de o cafea şi două ceaiuri până am fost în stare să ies din sac. La ora 08.30 Ciprian deja era în perete şi lucrările mergeau strună. Faţă de prima zi, întrucât liniile erau mai uşoare şi mai apropiate, am reuşit să echipăm complet 3 trasee şi unul în proporţie de 85%. Ba mai mult, la recuperarea materialelor din perete am reuşit să montăm suplimentar un top şi o ancoră pentru fisura surplombantă pe care o cercetasem în prima zi. Singura activitate mai dificilă a fost decopertarea peretelui de muşchi şi pietre instabile, dar am insistat asupra acestui aspect pentru a avea traseele curate şi cu prizele clare.



Kobe interpretând un solo la bormaşină

Evident, ziua s-a încheiat cu o criză de nervi datorată corzilor care nu mai veneau la rapel şi care m-au obligat să mai urc odata pe blocatoare până în vârful falezei. Forest şi Kojak ne-au ajutat din nou să evacuăm toate materialele şi echipamentul şi exact când s-a înserat am fost la maşini.



Kobe echipând intrarea unui nou traseu

Rezumat:

1. 4 trasee echipate complet
2. 1 traseu echipat în proporţie de 85%
3. 1 traseu început

Şantierul continuă peste o săptămână, weekendul acesta suntem amândoi blocaţi cu treburi.

Weekend "uscat"

A fost destul de greu sa mă despart de sezonul de vară şi să renunţ la escaladă pentru acest an. Şi totuşi, toate planurile au fost îndeplinite cu succes: a căzut un 8a, am ridicat ştacheta la vedere la 7a+, am avut un sezon competiţional foarte bun comparativ cu aşteptările.

Teoretic vorbind deci, am pus espadrilele în cui (deşi antrenamentele vor continua la panou, bazate în special pe anduranţă) şi am scos pioleţii de la naftalină.

Duminică, am încercat să mă dezmorţesc după mai bine de 6 luni de când am ţinut sculele în mână. Evident, lucrurile nu au mers extraordinar de bine dar totuşi se simte că forţa acumulată peste vară e prezentă. Am mult de lucru cu muşchii spatelui care se pare că cedează primii la efort, aşa că în curând trebuie să reiau programul de forţă din iarnă - actualizat pentru cerinţele din acest sezon.



M-am antrenat împreună cu Vlad pentru 2 ore, parcurgând mai multe pasaje tehnice cu mişcări complexe, atât dinamice cât şi de precizie. E încă prea cald pentru dry (au fost vreo 16 grade) şi nu pot forţa prea mult întrucât transpir enorm în mănuşă şi disconfortul e mare.

În weekend, dacă vremea e cu noi şi nu ne doboară vreo problemă logistică, începem şantierul. Detalii în episoadele următoare :)

Black Diamond retrage de pe piaţă seria Speed

Black Diamond USA anunţă retragerea seriei "Speed" (compusă din produsele "Focus", "Gym", "Momentum", "Vario", "Wiz Kid") produsă între decembrie 2005 şi iunie 2006, invocând posibilitatea unei erori fatale în procesul de ajustare al hamurilor. Decizia este interesantă, dar în acelaşi timp de felicitat - întrucât producătorul doreşte să elimine orice şansă de accident.

Problemele au fost semnalate de un căţărător american iar până în prezent nu s-au înregistrat victime sau răniţi. Pentru detalii suplimentare puteţi accesa acest link.

Take care!

Furt la Timişoara

Pentru cei la curent cu calendarul competiţional, în weekendul trecut a avut loc finala Campionatului Naţional de Escaladă pe Structuri Artificiale. Anul acesta evenimentul s-a desfăşurat la Timişoara, pe panoul de escaladă din Mall.

În loc să discutăm despre câştigători şi trasee, trebuie să menţionăm altceva. Din nefericire, ca de fiecare dată, evenimentul trebuie sa fie umbrit de nişte probleme. De obicei erau organizatorice, acum au fost de altă natură. Mai pe scurt, în dimineaţa zilei de duminică, înainte de intrareala izolare, au fost prinşi în flagrant antrenorul echipei Dinamo Braşov (dl. Dragomir) împreună cu doi sportivi şi o sportivă - încercând traseul din finala feminină.

Nu contează ce scuze puerile s-au invocat şi mă mir ca doar sportiva a fost descalificată şi nu întreg lotul prezent la acest furt! Se întâmplă doar în România. Cu acest antrenor care se laudă cu cei 16 ani de experienţă în domeniu dar care nici până în momentul de faţă nu a înţeles de ce mai toţi sportivii din Braşov se transferă/legitimează pe la alte cluburi.

Ruşine! Aţi reuşit în final să câştigaţi dispreţul nostru absolut.