Rien ne vas plus

Jocurile sunt făcute, nu rămâne decât să-mi joc cartea. Programul de antrenament a fost respectat conform planului, mă simt ok, mental sunt foarte liniştit deci nu-mi rămâne decât să văd dacă într-adevăr toată această stare continuă de bine este reală şi poate fi valorificată.

În week-endul trecut m-am căţărat aproape non stop. Am reuşit să parcurg fără căderi „Dance 4 Life” (de 2 ori chiar) cât şi „Enter the Dragon” – trasee la care altă dată lucram cu zilele, am croşetat rapid prin rutele uşoare practicabile din faleză şi am dat un randament foarte bun încercând de multe ori să-mi complic paşii. Antrenamentele la panou au devenit din ce în ce mai dure, cu mişcări impuse în condiţii cât mai dificile iar aportul fizic a crescut de asemenea corespunzător cu nivelul traseelor.

Nu văd decât 2 ţinte acum: concursul din week-end şi “Millenium”. După asta ştiu exact ce am de făcut iar lista e foarte lungă pentru că sezonul ce urmează va fi unul mai special. Poate pentru că schimb prefixul, poate pentru că simt că pot, poate pentru că tocmai faptul că “îmbătrânesc” mă motivează mai tare ca oricând uitându-mă în jurul meu.

Să vedem cum se învârt zarurile în weekend!