Turnul Negru & La Vita e Bella

Deși duminică trebuia să mă duc spre Urziceni la o nuntă (deh, obligație de familie), am decis că sâmbăta e ziua “mea” și numai a “mea” și drept urmare am ras-o spre Bicaz cu planuri destul de variate. Fiind destul de obosit după o săptămână catastrofal de încărcată la birou, am decis să mă rezum la cățărat pe trasee mai ușoare și să profităm de moment pentru a analiza traseele de la Turnul Negru.

Cele mai grele rute de acolo, mă refer la Arthur(7b+) și Merlin (7b) au fost considerate închise o perioadă mare de timp pentru că în 2003, odată cu invazia RomTelecom din Bicaz traseele au fost blocate de fibra optică care trecea pe perete. Odată cu mutarea cablului un an mai târziu, au dispărut și câteva urechi sau și mai grav au fost înlocuite cu bride telefonice în care era fixat cablul.

Ideea cu reparatul îi aparține lui Pisi (Alex Mihalcea), care cu o săptămână înainte adăugase materialul lipsă în Arthur iar acum am decis să terminăm complet treaba și am rezolvat și Merlin, ambele trasee fiind din nou practicabile. Și dacă tot eram la capitolul curățenie, am degrevat și Excalibur de toate pitoanele clasice care erau în el, lăsând linia curată și cu asigurările noi (ancorele) montate de Oli Batâr acum aproape 9 ani de zile. Trebuie remarcat efortul lui Țâșneală (Ciprian Hura), care a fost trimis la munca de jos și ale cărei efecte secundare s-au văzut mai jos, în a doua parte a zilei :))

Despre cățărat, treaba a stat destul de simplu, am decis să văd ce e cu Arthur, un traseu pe care Batâr și Oniga îl considerau amândoi drept cel mai frumos 7b+ din Bicaz. Nu pot spune că am fost chiar atât de impresionat de rută, poate și din cauza faptului că mai bine de jumătate de oră am dat la perie prin el dar într-adevăr cruxul traseului este foarte “smart” (mi-a luat încă vreo 30 de minute să găsesc varianta cea mai simplă) iar finalul chiar de-a dreptul drăguț, cu o coloană mică dar de bază. Drept urmare am executat ruta la a doua încercare, rămânând cu o amintire plăcută pentru o zi de sâmbătă.

Odată epuizat episodul sportiv, am trecut la cel de creație. Adică, după aproximativ 5 ani de la ultima dată când am echipat un traseu de escaladă (în Rarău), am decis că zona Cheilor Bicazului merită un suflu nou și o nouă viziune mai modernistă. Am ales pentru început ca spațiu de desfășurare faleza Ucigașul, din mai multe motive. În primul rând este retrasă de haosul cotidian și în al doilea rând rutele care sunt aici au o caracteristică comună rar întâlnită la traseele peste 8a în Bicaz, fiind complet naturale. O faleză “pură”, care merită extinsă și dezvoltată în același spirit.

Intenția noastră a fost inițial să găsim cea mai simplă linie posibilă pentru a echipa un traseu de încălzire, întrucât celelalte 2 linii prezente (8a și 8a+) sunt foarte solicitante. Drept urmare, am identificat în stânga de Amore Mio o fisură destul de relevantă care în final expune ruta la un crux superb pe față, linie care în final se va numi La Vita e Bella.

Partea cea mai scary a procesului de amenajare a fost să ajungem sus, deasupra falezei (Batâr ești tare dacă ai umblat pe acolo singur cu tot echipamentul după tine) și să inițiem primul rapel pentru studiu. Am avut ceva emoții, dar în același timp am avut grijă să expediem jos tot ce mișcă pe sus, pentru a evita viitoarele probleme nedorite.

Echiparea rutei a mers ceas și a durat aproximativ 3 ore, Alex ocupându-se de curățarea rutei și de sugerarea punctelor de asigurare iar eu de montarea tuturor protecțiilor. Fiind încă sub efectul pozitiv al vizitei de la Kalymnos, am echipat traseul mai relaxat, ma refer la 11 ancore pe 22 de metri + top-ul, cruxul fiind echipat de asemenea natură încât să permită lucrarea acestuia fără zboruri prea mari.

Gradul este dificil de estimat, oricum să zicem că pleacă pe undeva de la 7b în sus și rămâne de stabilit pe viitor, după FA. Cert este însă că în stânga de noul traseu mai intră două linii, din care una dintre ele va fi ceva extraordinar de dificilă, probabil peste nivelul actual prezent în Bicaz (imposibil nu există).

PS. Pentru cei care mai caută topo-ul pentru Cheile Bicazului la mine pe blog, acesta s-a mutat pe www.cheilebicazului.info. Acolo unde, de fapt, ar fi trebuit tot timpul să fie :)