miercuri, martie 25, 2009

Tabachka

Prima oară la stâncă în 2009. Prima şedinţă de escaladă. Plecaţi din Iaşi, din patria frigului, în formulă compactă (Vali “Maşină”, Kojac „Babanu’”, noua speranţă Ciprian „Ţâşneală” şi subsemnatul) cu ţinta bine definită şi intitulată Veliko Târnovo, ne-am trezit la nici mai puţin 30 km de Ruse într-o veritabilă furtună de... zăpadă. Moldoveanul e om perseverent, aşa că am înaintat până la destinaţie unde am găsit un strat generos de nea, aproximativ 20 centimetri, care nici măcar nu ne-a permis să ajungem la faleză.

Retraşi debusolaţi în crâşmă la Tempo, unde am mâncat şi băut la propriu ca porcii, deja ne gândeam la o retragere spre sudul României în zone gen Sohodol dar la sugestia telefonică a Petronelei , am zis să aruncăm un ochi în jurul oraşului Ruse unde temperatura părea un pic mai ridicată.



Zis şi făcut, am pus mâna pe telefon şi la sfaturile lui Ioni am avut de ales între Basarbovo (trasee multe dar de nivel uşor/mediu) şi Tabachka (trasee mai puţine dar mai serioase). Drept urmare, am ales a doua zonă, unde pe lângă frumuseţea peisajului ne-a atras şi faptul că eram izolaţi de lumea nebună.



După o aprovizionare hilară la Metro, unde cu 110 Leva (240 RON) am luat mâncare pentru 4 zile, un raft de bere şi o sticlă de whisky pentru nopţile reci ce vor urma, am aruncat tabăra care ne va găzdui timp de 3 nopţi în pribegie.



Aclimatizarea a fost dificilă pentru unii sau insesizabilă pentru alţii. Am constatat că nu mai am acelaşi randament bun pe care îl aveam în condiţii de frig dar pentru rulaj condiţiile au fost relativ OK. Prima zi nu am văzut soare şi prin urmare toată lumea a evoluat pe trasee uşoare. Cea de-a doua zi, am trecut la cucerirea unui 7c („Ticket to the Moon”) care a a devenit brusc un pic mai dificil după ce Vali a rupt o priză relativ esenţială deşi ziua soarele a mai apărut timid printre nori.

A treia zi a fost frigul maxim, dar totuşi am încheiat ziua cu un 7a+ superb care probabil în condiţii optime ar fi ieşit mult mai repede. Iar ultima zi, exact când a ieşit şi soarele pentru 20 de minute, am executat şi 7c-ul care m-a uns la inimă.



Cea mai remarcabilă a fost evoluţia lui Kojac, care pe lângă ce am făcut noi a mai executat încă un 7c plus vreo 3-4 trasee între 7a+ şi 7b, demonstrând faptul că şi-a păstrat tenacitatea care îl caracterizează, indiferent de condiţii.

Cam atât, dar mai bine decât nimic. Oricum azi în Iaşi a nins din nou... mama ei de primăvară.

Etichete:

marţi, martie 24, 2009

Un nou panou de bouldering la Piatra Neamţ

În data de sâmbătă 28.03.2009 la ora 15 va avea loc deschiderea unui nou panou de bouldering în Piatra Neamţ. Cu aceasta ocazie clubul Freestyler vă aşteaptă pe toti cei interesaţi, pentru a participa la acest eveniment. Noi vom pune la dispoziţie vreo 40 de trasee, muzica şi câteva pişcoturi. Panoul se află în imobilul din strada Stânjenelului nr 9, în spatele spălătoriei La Mihai. Pentru informaţii suplimentare puteti apela la Batâr Oliver - 0746181910, Vartic Răzvan - 0745687418.



Etichete:

marţi, martie 10, 2009

Dry tooling la Natural High - video

Am reuşit să prelucrez filmele de la ultimul concurs, prin urmare mai jos puteţi viziona aventurile mele în cele 2 trasee din calificări. Finala nu o mai postez pentru că filmarea nu a ieşit prea bine întrucât unul dintre arbitrii era în cadrul vizual al operatorului.

Enjoy!



Etichete:

marţi, martie 03, 2009

Dry tooling la Natural High

Cu ocazia concursului prietenesc organizat de Pti, am reuşit şi eu să ajung la sala din Braşov rămânând încă odată vizibil impresionat de infrastructura găsită şi de posibilităţile de pregătire. Deşi mai fusesem în zonă în timp ce sala era în construcţie, nu mi-aş fi închipuit că rezultatul final va fi atât de perfect şi de idealist pentru căţărarea românească.



Escaladă, bouldering şi dry tooling – poţi face de toate aici, la un nivel foarte înalt şi evident în orice moment al anului. Respect!

Am venit în echipă restrânsă la concurs, eu şi Vali Chiriac pe post de reprezentanţi iar Petro pe post de cameraman şef şi responsabilă cu buna dispoziţie. Scopul primordial a fost evident calificarea în finală (aspect pe care l-am rezolvat cu brio) şi evident încercarea de clasare pe podium (aspect pe care l-am ratat tot cu brio). Sectorul pentru dry tooling este cel mai interesant din tot panoul, fiind surplombant integral si marcat de un mare tavan în partea superioară.



După cum bănuiam, aproape toată lumea a fost în stare să supravieţuiască zonei surplombante dar de la intrarea în tavan lucrurile s-au schimbat dramatic. Exceptând pe Pti şi pe Mihai Sima care au defilat prin zonă şi încă vreo 2-3 persoane care stăpâneau tehnica sănătoasă a unui yaniro, în rest tranşarea a fost foarte rapidă. În primul traseu de calificări am reuşit o parcurgere foarte bună, deşi nu eram bine încălzit, ocupând cred cea de-a doua poziţie pe respectivul traseu.



În cel de-al doilea traseu însă, deşi am mers mai constant şi mai eficient, am greşit stupid spre finalul tavanului şi am fost nevoit să abandonez un piolet într-o priză anterioară, aspect care m-a costat peste un minut de luptă pentru recuperarea sculei, fapt care m-a terminat aproape complet fizic.

Şi din nou, în finală m-am trezit prea obosit fizic pentru a ţine ritmul necesar unei evoluţii bune şi am terminat pe locul 5, supărat mai mult pe bătălia din calificări decât pe eşecul în sine dar mulţumit pentru că am avut în sfârşit ocazia de a parcurge trasee pe un panou dur, specific, chestie foarte rară pe la noi.



De câştigat a câştigat Pti, care a dat top la toate traseele, urmat de Mihai Sima şi de Cătălin Petrescu. Noi, ieşenii, am ocupat locurile 5 şi 6 iar Robert Cohn s-a clasat în final pe 4. La fete, ca de obicei Ioana Ioniţă a câştigat deşi sincer din nou din păcate nu prea văd o relevanţă competiţională la femei, unde sunt doar 3 participante.

Concluziile sunt simple. Personal cred că mă voi mai duce la Braşov chiar şi numai pentru antrenament, căci panoul este incredibil de eficient pentru pregătire, trebuie doar să te obişnuieşti cu el şi să faci rulaj mult in regim maxim. Şi deşi tot aş vrea să pun sculele în cui, momentan sunt incert daca mai amân sau nu finalul de sezon cu două săptămâni ca să închei cu ultima etapă din Campionatul Naţional, programată in extremis pe 14-15 martie.

Filmările de la Braşov vor veni într-un post separat, când voi avea timp să le editez şi postez.

Etichete: