Paris, mon amour

Mama și-a dorit, încă de când era pe băncile liceului, să ajungă în Paris. Ca multe alte mame din aceeași generație (nu știu sincer de unde s-a înfiripat totuși această dorință) proiectul a rămas la stadiul de vis dar din fericire s-a îndeplinit sub forma unui cadou pentru cea de-a 57 aniversare.

Fiind mai tot timpul la curent cu ce se întâmplă în lumea aviației, prin ianuarie am reușit să rezerv zborurile necesare cu Blue Air, la niște prețuri incredibil de bune (per total 160 EUR pentru 4 persoane), problema fundamentală rămânând transferul auto de la Iași la Cluj Napoca.

Fiind pentru a doua oară la Paris, vizita mea și a lui Petro a fost mai scurtă, doar de 3 zile, părinții mei rămânând o săptămână întreagă pentru a savura momentul. Orașul este mare, sunt incredibil de multe lucruri de vizitat și probabil pentru o experiență relativ completă ai nevoie de aproape 2 săptămâni, în special dacă ești atras de cultură.

Drumul Iași – Cluj Napoca și retur îl scot din ecuație, pentru că e partea negativă. Zborul a decurs plăcut, surprinzător de liniștit pentru un low cost, exceptând momentul penal în care aproape toată lumea aplaudă la aterizare. Întrucât am condus toată noaptea, odată decolat am băgat o bere la fizic și am dormit aproape până la destinație.

Blestemat de boulderiștii care mi-au spus că e blasfemie să mă duc la Paris și să nu trec pe la Fountainebleau (e în plan, pentru finalul de sezon), după o masă copioasă în cartierul Latin, mi-am început călătoria prin oraș cu căutarea magazinului Au Vieux Campeur. Care magazin era de fapt un complex de vreo 16 magazine distincte, prin care m-am orientat destul de greu dar într-un final am reușit.

Față de vizita precedentă, am reușit să urc în Turnul Eiffel până sus (adică am dat top), să mă plimb cu Bateau Bus-ul în circuit pe Sena, să văd Sacre Coeur și cartierul Montmartre și să mă plimb prin zona centrala – Jardin des Tuilleries, Champs Elysees, etc.

Un oraș superb, plin de viață și de culoare dar fără a avea o agitație specifică metropolelor. Și da, un oraș plin de iubire, la tot pasul. Pun câteva poze din scurta mea excursie și mă retrag căci mâine fac iarăși drumul până la Cluj, ca să-mi recuperez părinții :))

1. Anonymous says:

   19/03/2010 at 19:30

   gostei! :)
2. Calin.Crainic says:

   20/03/2010 at 18:02

   iti doresc sa ajungi in cat mai multe locuri, si in cat mai multe topuri.
3. Cristi Trandafir says:

   20/03/2010 at 22:24

   apoi sti de ce nu e asa aglomerat? …daca e in timpu saptamanii …lumea munceste (nu ca la noi unde toata lumea e pe strasse)…iar daca e in timpul saptamanii …toata lumea e in "la Fontaine…" :)))
4. Cristi Trandafir says:

   21/03/2010 at 19:02

   adica in weekend :))…loumea e la Fontainebleau ;)