Creatina (8a/8a+)

Aveam 2 zile de cățărat în Chei și nu era foarte decis ce să fac. Îmi doream și un pic de rulaj și un pic de încordare pe ceva mai tare. Odată ajuns în zonă am observat că stânca era extraordinar de uscată și lipsită de infiltrații. La ideea lui Alex, am început cu Merlin (7b+), un traseu ce fusese eliberat acum 2 luni și parcurs de mai multe ori recent, deci promitea a fi relativ curat.

Am zis să încerc să îl fac flash. M-am încălzit pe un 6b vecin și cu briefing-ul de jos am trecut la treabă. Planul lui Alex s-a dovedit relativ bun și cu câteva improvizații personale am trecut de prima parte mai fizică, intrând în terenul de orientare al feței căzute. Am descoperit cu greu prizele, era să cad de vreo 2 ori dar nici nu m-am lăsat și am insistat până am ajuns în top, cu benzina aproape pe zero. Am fost mulțumit de prestație.

Am trecut peste drum, unde Alex dorea să se lămurească cu T-Rex (7a). Cât timp s-a încălzit pe alt traseu și a pus buclele pe acesta, am stat. Cam 1 oră și 30 de minute pauză per total, după care am zis să mai încerc un flash. A ieșit și acesta, pasul fiind de fapt doar la intrare, în rest fiind o problemă de atenție și joc de picioare până în top. Din nou, mulțumit.

După o masă copioasă, am decis să mergem până sus în Lac, să bem o cafea. Trecând pe lângă Hornul cu Fereastră, am observat intrarea de la Creatina uscată și acest aspect m-a pus pe gânduri. Rar vezi zona respectivă fără infiltrații iar eu mi-am jurat să nu mai încerc trasee tari dacă nu am condiții. Pauza de cafea a fost de bun augur și am luat decizia de a merge înapoi pentru a arunca un ochi la traseu.

L-am echipat relativ repede, părea destul de curat, însă mai multe zone îmi puneau dificultăți. Vreo 2 prize de picior se rupseseră jos iar în alte 2 puncte mișcările îmi erau nesigure. Nu mai zic de planul de asigurat, care nu era ferm. Am repetat obsesiv ieșirea din crux, fiind convins că dacă ajung acolo trebuie să o parcurg indiferent de condiții. Intrarea și cruxul dintre buclele 2 și 3 păreau însă foarte greu de făcut, reușind doar să mă pun în prize și să conștientizez prizele necesare de picioare dar fără să leg secțiunea.

Am curățat bine sectorul problemă, am marcat clar prizele de picioare și m-am dat jos pentru odihnă. Cât a aruncat și Alex un ochi, plus pauza care a urmat – a mai trecut o oră. Soarele dispăruse, temperatura scăzuse pe la 14-15 grade iar umezeală ioc.

Am dat șut, ca de obicei, la maxim. Știam clar că e unica încercare a zilei, pentru că urma să se însereze. Am trecut bine de intrare și am intrat fără ezitări în crux, cu o primă mișcare foarte dificilă pe triceps. Am simțit nesperat de bine rigleta, am poziționat picioarele și am trecut prin cele 2 mutări dificile aproape static, planificarea mea inițială fiind semidinamică. Am “pălmuit” muchia încă odată și am asigurat, trecând rapid la restul de mișcări. Mi-au ieșit toate mutările, am asigurat la limită bucla 5 și am dat într-un tridoigt invers unde am cuplat tot pentru final, fără a mai asigura. Am legat și ultimele mutări, finalul fiind mai relaxant pentru că celelalte mutări permiteau mai mult joc de picioare. Am dat top probabil după cea mai rapidă parcurgere a traseului, maxim 3 minute de la plecare.

Legat de grad, traseul e dificil de cotat. Primele ascensiuni l-au propus 8a, fiind considerat unul din cele mai grele 8a-uri din Bicaz. După care au început să se rupă prize, o inversă bunicică la ieșire, o inversă considerată crucială la intrare și mai multe prize de picior. Următoarele repetări au propus 8a+ sau 8a, în funcție și de morfologia cățărătorului.

Media bunului simț zice 8a/8a+, eu personal l-am simțit mult mai aproape de 8a+ prin dificultatea cruxului și lipsa de detensionare între problemele de boulder. Cred că în primele 5 bucle am magneziat maxim de 2 ori, în rest nu mi-am permis deloc nici un relache. Singura chestie de care sunt conștient că am făcut-o mai greu decât e normal e ieșirea, unde planul sugerat de Alex era mult mai sigur dar și mai șmecher la picioare.

Rămânem la cotația “oficială” actuală, cu o mică rezervă, dar am un feeling că traseul acesta nu va vedea prea multe repetări în viitor.

1. Ucigatorul says:

   27/08/2010 at 09:42

   Beta Uci’
2. popic says:

   27/08/2010 at 20:11

   ce spuma marii maninci?din si in si mai bun moldoveanu ista…
3. Florian Mastacan says:

   29/08/2010 at 21:02

   Sarmale tati, sarmale, cum m-a invatat prietenul meu Popicu’ care inteapa tot!