Costa Brava

Articol publicat pe 5 Oct 2011 | 1 comentariu

Voiajul de nuntă a fost un moment mult aşteptat, o pauză binemeritată în care m-am odihnit 100% după perioada aglomerată pe care am depăşit-o. Destinaţia noastră a fost Costa Brava, mai precis staţiunea Santa Susanna – o localitate mică şi cochetă situată la aproximativ 60 km de Barcelona.

Exceptând câteva zile în care singura pasiune a fost statul cu burta la soare, în rest am încercat să surprindem cât mai multe aspecte în mici excursii de o zi. Nu am avut nevoie să închiriem vreo maşină şi ne-am bazat exclusiv pe transportul feroviar care pe lângă faptul că e ieftin circulă şi cu o cadenţă foarte bună.

1 zi în Blanes , 3 zile în Barcelona şi 1 zi la Port Aventura.

Blanes a fost cea mai apropiată locaţie faţă de noi, la 2 staţii de tren distanţă (practic un fel de capăt de linie pentru primul sector al trenului ce parcurge litoralul). Un orăşel ceva mai mare şi cochet al cărei principală atracţie era o grădină botanică. Am vizitat-o şi nu am regretat decizia, locaţia acesteia fiind superbă, pe coasta unei faleze. Foarte frumos aranjată, chiar dacă dimensiunile nu erau foarte mari, grădina era în stare perfectă şi fără urme ale turiştilor.

Barcelona am surprins-o în 3 zile diferite, exclusiv la picior. Practic 1 zi întreagă şi alte două jumătăţi de zi. Durata “marşului de apropiere” cam 1 ora şi 10 minute cu trenul, deci acceptabil.

Am avut 2 direcţii clare – de a vizita cât mai multe locaţii pentru a surprinde pulsul oraşului şi de a ataca cât mai multe magazine (articolele vestimentare fiind mult mai ieftine decât cele de la noi). Exceptând multe clădiri, pieţe şi străzi ascunse am vizitat Sagrada Familia, Muzeul de Ciocolată şi Acvariul. Ca şi impresie generală, oraşul este foarte frumos, plin de viaţă dar nu depăşeşte Parisul din punctul meu de vedere.

Sagrada Familia este un obiectiv turistic impresionant dar modernismul care se impune încet încet în construcţia actuală parcă răpeşte ceva din frumuseţea edificiului. Taxă de intrare cam piperată şi aglomeraţie foarte mare. Impresionant este şi faptul că se lucrează non stop la construcţie deşi turiştii circulă cu miile pe sub macarale.

Muzeul de Ciocolată l-am găsit întâmplător, când ne învârteam pe lângă Arcul de Triumf – un monument superb. A fost amuzant să vedem scene din desene animate construite complet din ciocolată, precum şi să aflăm povestea ciocolatei de la origini până în prezent. Nu mai zic şi de faptul că am primit câte o ciocolată cadou la intrare :)

Acvariul a fost cireaşa de pe tort. Este enorm. Are incredibil de multe specii de peşti (inclusiv rechini de toate dimensiunile), plus un sector special numai pentru pinguini şi meduze. Situată lângă port, clădirea este impresionantă şi necesită cam 2 ore pentru o vizită completă. Merită toţi banii şi nu este foarte departe de centru (10 minute cu autobuzul).

Poate cel mai frumos lucru pentru mine a fost vizita străduţelor lăturalnice care emană adevăratul spirit catalan. Total opus atmosferei de pe La Rambla, în acele zone retrase lucrurile sunt altfel iar aspectul comercial dispare pentru o clipă.

Partea de shoping nu o mai comentez dar o recomand oricui. Preturi de 2 sau chiar 3 ori mai mici faţă de reprezentanţele oficiale de la noi din Mall-uri, marfa aceeaşi. Incredibil de multe magazine ale aceluiaşi brand in zona centrală, trebuie doar multă răbdare şi evident dispoziţie pentru aşa ceva.

O zi întreagă ne-a luat vizita la Port Aventura. Cam 2,5 ore cu trenul la dus şi acelaşi timp la întors dar satisfacţia enorma. Un parc impresionant de distracţii şi mult mai hardcore faţă de Terra Mitica din Benidorm. 44 EUR intrarea de persoană dar merită fiecare cent. Are 6 roller coastere (din care unul era din păcate în revizie, taman cel cu plecare accelerată şi care ajunge la 135 km/h) însă atracţia de top numită Dragon Khan funcţiona la capacitate maximă. Impresionant, 8 răsuciri peste cap (primul de acest fel în lume la momentul deschiderii). M-am dat de 2 ori în el, urlând maxim de extaz.

Am parcurs cu succes toate atracţiile tari din zonă, unele chiar de mai multe ori. Nu mi-am permis să filmez nimic în timpul evoluţiilor dar există câteva filme foarte reuşite online care prezintă tot balamucul. Un foarte bun exemplu este cel de mai jos.

Cel mai dur element mi s-a părut Hurakan Condor, cel mai mare free fall din Europa. În 2007, la Terra Mitica experimentasem The Flight of the Phoenix (60 metri), aici însă distanţa a fost de 100 metri. Mult mai impresionant, mai ales şi datorită faptului că înainte de a fi eliberat din vârful turnului, platforma cu cele 4 scaune se înclină uşor în faţă pentru a îţi evidenţia mai bine zona de sosire (care nu se vede prea clar, fiind între 4 pereţi de unde începe practic frânarea iar impresia ta e că deja ai lovit solul datorită schimbării bruşte de nivel de lumină).

Cam asta a fost excursia noastră relaxantă în Spania şi singura problemă a fost calitatea mâncării care pe mine personal m-a dezamăgit total (numai junk food peste tot). Acum urmează să văd cât de bine am să mă simt după o pauză de mai bine de 3 săptămâni de la mişcare. Cheful de căţărat este maxim!