RSS: Articole | Comentarii

DUST 2015

1 comentariu

Obiectivul meu principal pentru începutul de an 2015 era participarea la a doua ediție consecutivă a concursului DUST, un eveniment internațional important desfășurat în impresionanta sală din Eindhoven. Având anul precedent ca experiență acumulată, cunoscând mai bine sectoarele, cerințele de efort și stilul de amenajare îmi setasem ca obiectiv o prestație mult mai bună din punct de vedere calitativ și cantitativ față de 2014.

DUST 2015

Știam că predicția unui loc în clasament este complet imposibilă, întrucât depinde de nivelul participanților (uzual în continuă creștere), inspirația amenajatorilor și mai ales de prestația mea. Față de anul precent unde reușisem un număr de 46 de rute din 90, acum îmi doream să ating cota de 60 de rute – un nivel destul de ridicat și în plus să încerc să cresc numărul de puncte/rute la baremul de dificultate (de la 7A în sus).

DUST 2015

Tura asta am abordat lucrurile complet altfel. Am pornit antrenamentul specific setat pe volum și eficiență maximă. Mi-am stabilit reguli de dozaj al efortului, reguli de „așa nu”, o strategie completă concursului (încălzire, pauze, nutriție) care să mă ajute să beneficiez la maxim de timpul disponibil (7 ore). Cu fix o săptămână înainte de concurs eram mulțumit de evoluția mea la sală și în ultimele zile m-am orientat pe recuperare specifică și odihnă.

Am luat 2 zile de pauză înainte de concurs (după 2 antrenamente de nivel mediu), am călătorit din Iași cu avionul evitând lungul drum prin București și am ajuns la destinație odihnit, cu piele și cu un chef maxim de „bătaie”.

„Delegația” românească a avut 4 oameni, toți adunați de prin colțurile Europei: eu din tărâmul mioritic, Popic din Belgia, Ciprian Hură din Marea Britanie și Cristi Trandafir din Germania. Ultimii doi la prima participare, primii doi cu 1 an respectiv 2 ani consecutivi de DUST. Ca și anul trecut am concurat la nivelul superior de dificultate dar m-am axat primodial pe ALL YOU CAN BOULDER – categoria pentru care mă pregătisem. Amenajatorii au propus 94 de trasee, toate cu prize noi, peste 40 de module utilizate, structuri modificate – într-un cuvânt calitate olandeză!

DUST 2015

Fix la ora 10:00 s-au deschis ușile, am trecut repede prin procesul de înregistrare iar la ora 10:30 parcurgeam prima rută de încălzire. Din acel moment mai aveam 6 ore și 30 de minute. Din cele 90 de rute, aproximativ 30 erau de la 7A în sus, culminând cu 2 rute 8A. Fiind înca sub program de recuperare, mi-am impus să mă încălzesc cât mai bine posibil, lucru pe care l-am și făcut cu primele 17 rute parcurse, toate flash, grad maxim 6C. Abia atunci am simțit că sunt în parametri buni de efort și m-am verificat pe un 7A+ pe care l-am parcurs din nou flash.

DUST 2015

În acel moment am avut confirmarea că totul e OK și am trecut serios la treabă. Am fost tot timpul orientat pe eficiență dar cam după 2 ore au început să apară și primele trasee problematice, unde erau necesare mai multe încercări. Nu am dat niciodată mai mult de 3 încercări pe o rută, preferând să schimb traseul și să revin la ruta cu probleme după un interval de timp. A fost o strategie foarte bună care mi-a permis să nu mă consum pe o anumită mișcare specifică și în plus m-a ținut și motivat întrucât treptat-treptat lista se umplea.

DUST 2015

Am luat 5 pauze de 10 minute, la care se adaugă evident timpul de așteptare la trasee. Știu că la pauza #3, după 4 ore și 45 de minute, aveam 44 de rute parcurse – cu 2 mai puțin decât în 2014. Dar mai erau 2 ore și 15 minute! Ultimele 2 pauze le-am luat cu 1 oră, respectiv 30 de minute înainte de final.

Ultima oră a fost cea mai dificilă dar și cea mai surprinzătoare din perspectiva realizărilor. Când am intrat în acest intervar orar, aveam 52 de rute bifate, 4 rute încercate și cu șanse de parcurgere. Pierdusem ceva timp cu câteva încercări eronate și trebuia să iau decizii rapide pentru că rutele eminamente tehnice deveniseră foarte încărcate. Am eliminat rapid toate rutele ușoare care îmi mai rămăseseră și am luat alegeri excelente reușind 2 flash-uri la un 7A și un 6C+ care nu păreau deloc confortabile dar nu avusesem șansa să le încerc din cauza aglomerației.

Am intrat în ultimele 30 de minute cu 58 de rute. Mai aveam 3 rute încercate pe tick list și am preferat să insist pe ele. 3 trasee pretențioase (6B+/6C+/6C) unde am dat un număr foarte mare de încercări per total. Cel puțin la 6B+ minim 10 încercări până s-a dat corpul cu mișcarea și mi s-a deschis mintea. În general, indiferent de gradele propuse, rutele cu considerente tehnice (combinații de module triunghiulare fără prize) și cu încărcări la aderență au pus probleme multor participanți.

DUST 2015

Mai aveam 5 minute, toate traseele marcate pe ticklist erau parcurse. Lumea se oprise din cățărat însă am ales să joc totul pe un 7A care nu părea foarte complicat, dar debuta cu un double jump din alergare, urmat de un blocaj pe stânga. Nu prea am avut eu experiențe cu running start-uri dar m-am acomodat repede fiind forțat de împrejurări. Eram foarte obosit, nu prea mă mai sincronizam bine dar nu m-am dat bătut.

DUST 2015

Cu 2 minute înainte de final, începusem să dau în prize dar nu le țineam. Când le-am prins în sfârșit, am greșit copilărește și mi-a fugit piciorul la mișcarea de blocaj. Dădusem deja cred vreo 10-12 încercări. Auzisem deja anunțul cu ultimul minut, am mai dat o încercare ratată și mă enervasem deja pentru că irosisem șansa de mai devreme. N-am apucat să mă mai uit la ceas că am auzit „last shot now or never” în difuzoare și am executat jump-ul perfect, a stat și piciorul, am dat și în modul (mi s-a părut cea mai bună priză ever, deși era greu de controlat), am luat topul, am răcnit, am dat o palmă în panou și s-a stins lumina în sală, semn că timpul s-a terminat.

Practic, această ultimă încercare și senzația generată de ea au fost cel mai superb moment al concursului pentru mine. Aveam 62 de rute parcurse din care 5 peste 7A (3 7A-uri, 2 7A+) și rezultatul m-a plasat pe locul #7 la ALL YOU CAN BOULDER, respectiv #38 la 7A AND HARDER. Anul acesta au predat fișele 148 de participanți din aproximativ 200 înscriși. Nici acum nu am reușit să fac baremul de 8 rute la 7A AND HARDER dar per total creșterea față de anul precedent a fost foarte mare.

Mi-am îndeplinit obiectivul, am rămas în top #10 la categoria pentru care doream să punctez, am fost foarte mulțumit. Și bucuros din 2 motive: corpul mi-a răspuns perfect la efort și Popic (nașu’) a reușit să prindă podiumul (locul 3) la ALL YOU CAN BOULDER cu 77 de rute!

DUST 2015 - Fișa de concurs

DUST 2015 - Fișa de concurs

Rezultatele oficiale sunt disponibile aici.

A doua zi nu am avut liniște și ne-am dus la alt concurs (Blok Open) în Hoboken, Belgia. Am exagerat clar, mă resimțeam după efort foarte tare dar chiar și așa tot am reușit să fac 26 de rute din cele 40 propuse. E drept că 2 zile după am fost distrus fizic dar am profitat la maxim de săptămâna de pauză impusă și treptat-treptat mi-am revenit.

Acum urmează să continui cu munca de recuperare și să îmi stabilesc obiectivele pentru 2015. Deși Trofeul României bate la ușă, mie mintea îmi fuge la proiectele din Bicaz și Sihla și s-ar putea să fie dificil de luat o decizie rapidă. Nu pot încheia fără să îi mulțumesc lui Luc Thijs pentru superbele poze pe care le-a făcut la DUST și care vor rămâne la loc de cinste în arhiva mea cu amintiri. Bedankt Luc!

  1. ramona says:

    Felicitari gagiule! iti prieste olanda!

Leave a Reply