RSS: Articole | Comentarii

Recuperare activă

0 comentarii

Motivat de deschiderea sălii de antrenament, nu-mi mai rămăsese decât să grăbesc cumva procesul de recuperare. Ajunsesem într-un impas cu acest aspect, datorită faptului că situația stagna. Nici nu se agrava, dar nici nu simțeam vreo ameliorare. Dar mi-am adus aminte că în urmă cu ceva timp primisem un telefon de la Cătălin Borcea, cu recomandarea de a căuta pe net sfaturile unui traumatolog sportiv australian specializat pe cățărat, pe numele lui Julian Saunders.

Recunosc, citisem materialele de pe site-ul acestuia – materiale care recomandau un set format din 2 exerciții pentru tratamentul epicondilitei. Problema este că încercasem aceste exerciții dar nu simțisem mare lucru, ba chiar trăisem cu impresia că unul din ele crează durere și abandonasem ideea.

Totuși, am zis să încerc să port o discuție face to face cu el, poate cumva există o greșeală la mijloc. Am aplicat pentru o consultație online, i-am trimis istoricul meu medical și după 2 zile am avut întâlnirea online via Skype. Nu am să descriu în amănunt discuția dar concluziile finale au fost:

  • da, am epicondilită medială, cel mai probabil în stare cronicizată
  • da, aproape mai mult ca sigur situația a fost accelerată de impactul cotului cu solul din Ianuarie
  • am greșit că nu am făcut RMN din prima și m-am bazat pe serii de ecografii
  • exercițiile care le făceam eu erau cu o greutate prea mică și egală pe ambele părți ale halterei
  • în luna decembrie ar trebui să fiu recuperat

M-am simțit încrezător după această discuție, în special pentru că recomanda cățăratul la un nivel mai lent cel puțin în faza de început. Asta se întâmpla pe 1 Octombrie. Odată cu programul de exerciții am început în paralel și un program de recuperare cu prietenii de la Topkineto.

Referitor la exerciții sunt 2 – numite FCU (de la Flexor Carpi Ulnaris) și PT (de la Pronator Teres). Modul de lucru îl găsiți pe site-ul lui Julian, problema fundamentală este dată de 3 parametri: greutate, numărul de repetări și zilele de pauză. Recunosc cu mâna pe inimă, empiric nu a funcționat și doar după 2 discuții cu Julian și niște teste suplimentare am reușit să identificăm împreună aceste valori.

Nu am secrete, dar repet – aceste cifre au fost utile pentru mine, am început cu 6 kg (dispuse 2+4, cu greutatea mai mare pe interior) pentru FCU și 2 kg pentru PT (haltera apucată cât mai de jos posibil).  Greutăți la care se adaugă bara – 2 kilograme. 8 repetări per serie, 2 serii pe zi (dimineața și seara), 1 zile pauză. În special la PT, am simțit uneori durere. Am făcut foarte mult stretching după exerciții.

După 2 săptămâni, întrucât feedback-ul era pozitiv, am crescut greutatea la FCU la 7 kg (2,5+4,5), respectiv la 2,5 Kg la PT, 3 serii pe zi (dimineța și seara), 1 zi pauză. După încă 2 săptămâni repetările au crescut de la 8 la 10 și am continuat până în prezent cu acest setup fără a mai crește greutățile.

Au trecut 2 luni și mă cațăr destul de bine. Mai simt uneori o jenă la începutul ședinței de cățărat dar mă încălzesc foarte bine și în continuare îmi pun taping pentru a ajuta zona afectată. Uneori mă mai resimt puțin seara dar un masaj rezolvă problema. Am încercat să nu sar calul și nu m-am cățărat mai mult de 3 zile pe săptămână, din care 2 la sală și 1 la stâncă.

Am început și antrenamentul gradual, având ca scop principal întărirea tendoanelor, a degetelor și rezistența la un volum cât mai susținut de efort. Am două degete care mă necăjesc din primăvară dar de aproximativ 4  săptămâni îmi iau zilnic doza formată dintr-un plic de Dona (glucozamină) și o lingurăță de turmeric (antiinflamator natural) dizolvate în apă și efectele sunt simțitoare.

Pentru a nu strica ce am construit, am decis să renunț la toate competițiile din 2014 și să mă focusez pe recuperare. Dacă totul este OK, voi merge la finalul lui Ianuarie din nou la Eindhoven și voi încerca să revin în joc cu toate forțele.

Printre ședințele de cățărat la panou, am reușit să ies de câteva ori la Sihla și o dată la Brătilești (la festival, unde a fost foarte frumos). Am reușit și primul meu FA pentru suflet (chestie de conjuctură, nu se gândise nimeni la această variantă) chiar la prima ședință la natural, cu Black Beauty assis. Am rulat destul de multe trasee și chiar am reușit să mă împrietenesc cu un proiect destul de dur (Vol a Tilică) nerepetat de la FA – pe care aș vrea să îl parcurg anul acesta dacă vremea îmi va permite.

Leave a Reply